Un bețiv care răspândea un miros îngrozitor de băutură ieftină și care căra cu greu un sac murdar se urcă în autobuz și se așează lângă un preot catolic cu un aspect foarte onorabil.

Scoate din sac o sticlă de băutură aproape goală din care bea satisfăcut până la ultima picătură. Aruncă sticla pe culoar și scoate din sac un ziar.

După câteva minute de lectură i se adresează preotului:

– Scuzați-mă, părinte, știți cumva din ce motive se ajunge la spondiloză?

– Desigur, răspunde preotul, care simțea o neplăcere crescândă, pe un ton de o politețe rece și sarcastică. Factorii care duc la spondiloză sunt: o viață dezordonată, tovărășia unor femei de calitate îndoielnică, consumul exagerat de tutun și alcool, beții care se termină cu nopți petrecute în bordeluri, toate astea duc la spondiloză…

– Uuuaaauuu! N-aș fi crezut niciodată… răspunde bețivul și se întoarce la ziarul sau.

Preotul, milos de felul lui, după ce se gândește la cele spuse, se adresează din nou bețivului, de dată asta pe un ton blând și împăciuitor:

– Scuză-mă, n-am vrut să te jignesc, de când suferi de spondiloză, fiule?

– Eu? Nuuu părinte… eu niciodată n-am suferit de așa ceva. Tocmai am citit în ziar că Papa are spondiloză.